Zilele acestea citesc o carte renumită în domeniul politic și social. Se numește „Why nations fail” (De ce eșuează națiunile), de Daron Acemoglu și James Robinson. Cartea trece prin istoria umanității și se uită la instituțiile create de om pentru a se conduce și organiza. De abia sunt la jumătate, dar am început să-mi dau seama unde bat cei doi.
Acolo unde proprietatea privată și securitatea personală a omului au fost protejate de stat, iar instituțiile statului au lucrat pentru cetățean, și nu împotriva lui, acolo statele au avut succes. Gândiți-vă la toți marii inventatori ai SUA, care au reușit să își dezvolte ideile nestingheriți, într-un stat care i-a ajutat și unde competiția era binevenită. Aceste lucruri se întâmplă în ziua de azi și în Danemarca, țara unde am locuit din 2009 până la începutul acestui an.
Fiind tânăr și trecut printr-un mediu deschis și internațional mă bate gândul să devin antreprenor de câțiva ani deja. Citesc mult, mă documentez, învăț despre programe de finanțare și proceduri. Întreb prietenii care sunt deja antreprenori ce au făcut în România, cum lucrează statul cu ei, cât de ușor este să îți deschizi o firmă aici. Cât de ușor îți este să o ții în picioare? Să crești, să oferi locuri de muncă?
Ei bine, rezultatul căutării este clar. România este în continuare mult în urma vestului. Deși s-au făcut mici pași în ultimii ani, nimic major nu s-a întâmplat. În acest articol vreau să vă vorbesc despre cât de ușor este să fii antreprenor în Danemarca și cât de corectă este relația cu statul. Toate acestea în comparație cu România.
Din prima săptămână acolo, ANAF-ul danez (SKAT) mi-a trimis în poștă un plic cu mai multe informații și cu o invitație la o prezentare stabilită pentru studenții străini din facultate. În mod normal, în 2009, nu eram prea interesat de lucruri din astea, dar cum eram într-o țară nouă, iar sistemul lor de taxare mi se părea complicat, am zis să mă duc.
Prezentarea a fost ținută de experți contabili de acolo, oameni cu o doză bună de umor și cunoștințe foarte bune de engleză. Și-au petrecut peste jumătate din timpul alocat vorbindu-ne despre inovație, companii în Danemarca și cum ne poate ajuta statul pentru a ne începe un business acolo.
Stau acum pe canapea în sufragerie, scriind acest articol și îmi dau seama că la noi nici măcar astăzi nu există acest mod de prezentare din partea statului, sau de gândire asupra problemei sau mentalitate în rândul nostru să cerem așa ceva statului... La 7 ani după acel moment... După acea întâlnire am mai fost la încă una pe același model și apoi la încă vreo patru întâlniri organizate de huburile de inovație din kommune (județ). Așa că hai să vă spun cum îți poți face firmă într-o țară care sprijină inovația și invenția.
Online, 5 minute, gratuit
Păi foarte simplu, fix așa cum vă imaginați și sperați să se poată și aici într-o bună zi: online, în 5 minute, gratuit.
Sistemul e mai complex, bineînțeles, dar este și legat între diversele sale părți. Adică, toate informațiile statului despre tine sunt legate de CNP-ul tău. Instituțiile statului nu te vor pune niciodată să iei o adeverință de aici, să te duci dincolo să plătești un timbru, ca apoi să faci niște copii legalizate, ca să poți scoate o altă adeverință într-un final, să poți deschide firma. Și toate între organizațiile aceluiași stat.
Pentru firmele care necesită autorizație de funcționare specializată, precum un restaurant care trebuie să prepare mâncare, SKAT-ul va trimite inspectori specializați pentru a verifica locul și a se asigura că totul e în regulă. Tot ei vor emite și autorizația finală de funcționare.
Drept urmare, e foarte ușor să îți faci o firmă acolo. Câteva date de bază despre tine, CNP-ul, adresa și gata. Totul online, totul foarte simplu. Și cum am spus mai sus, totul gratuit.
De îndată ce ai firma, poți aplica la un spațiu gratuit sau pentru o sumă modică pe lună, într-un hub de inovație. Acolo, statul, companiile de consultanță în fonduri europene, avocați și contabili specializaţi în dreptul antreprenorial te vor ajuta să îți faci un plan de afaceri, planuri de creștere și de dezvoltare a ideii tale. De obicei toate aceste hub-uri au finanțare să poată face asta gratuit pentru primul an pentru fiecare firmă nou-venită în parte. Iar SKAT-ul te invită constant la seminarii unde poți învăța cum să îți plătești taxele, cum să îți deduci cheltuieli și să faci totul online.
Mentalitatea acolo e diferită: funcționarul nu este coruptibil, nici irascibil, nici măcar rău voitor... Pur și simplu, ei sunt corecți și dornici să ajute.
Cum stăm în România zilei de azi? Spre binele nostru, Guvernul Cioloș a început să mai scape de câteva cereri de secolul al XIX-lea și al XX-lea, precum diverse timbre, adeverințe și atotcunoscuta copie legalizată. Dar mai e mult până departe.
În România încă durează câteva zile, până la o săptămână pentru o firmă simplă și câteva sute de lei de cheltuit. Dacă ai ceva mai special, un restaurant, un service, atunci deja treci de lună, trebuie să iei avize din 15 părți, stânga nu știe ce face dreapta la stat șamd. Plus costurile pentru avize, cât și timpul și nervii tăi.
Și cum ajungem și noi acolo te întrebi? GovIT Hub e un prim exemplu de așa da. Mai trebuie să vină și altele. Începutul e-guvernării în România, prin doi pași de început:
1. Toate agențiile, direcțiile, ministerele și organizațiile statului să-și pună informațiile în format digital, folosind aceeași procedură – pe scurt, integrarea tuturor serviciilor într-un singur format.
2. Unirea acestor informații, prin respectiva procedură, într-o bază de date care dă acces funcționarului la toate resursele necesare – pe scurt interconectarea tuturor bazelor de date într-una.
Astfel, totul este centralizat, birocrația dispare într-un an cât altele-n zece și nervii noștri, dar și ai funcționarilor, dispar.
Vrem să facem din România o țară de succes? Atunci hai să ne ajutăm tinerii inovatori să muncească, să inventeze și să se dezvolte. Măcar să nu le punem noi ca stat bețe-n roate, dacă nu putem investi încă atât cât ar trebui în educație. Iar plusvaloarea pe care o vor aduce firmele nou create va contribui ușor ușor și la investițiile necesare în educație și sănătate de secol XXI.
Nu e greu, dar avem nevoie de niște oameni politici curajoși care să împingă aceste reforme. Mai multe informații găsiți aici: www.virk.dk
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
ai dracu de bugetari care sunt instruiti si platiti ca sa ne haiduceasca,,,sa faca rau la alti romani! este din cauza lor ca pleaca lumea afara din tara!!!
1. Este necesară, fezabilă și sigură crearea unor mega baze de date centralizate, sau este mai bine ca aceste date să fie descentralizate, disipate după structura autorităților descentralizate și creat un protocol cu reguli stricte de acces, interconectare și de agregare a datelor necesare aflate în locații și custodii diferite ?
2. Obligativitatea achiziționării aplicațiilor informatice la nivel de cod sursă, cu localizare completă, folosirea cu prioritate a sistemelor cu sursă deschisă ( sisteme de operare, sisteme de gestiune a bazelor de date, sisteme de mesagerie electronică, etc. ).
3. Crearea unei infrastructuri de criptare și generare chei de secretizare și de mesagerie la nivel de autoritate în telecomunicații, fiecare cetățean primind, odată cu actul de identitate și certificatul de semnătură electronica care va fi folosit în relația cu autoritățile statului precum și adresa de poștă electronică.
4. Orice autoritate publică să ofere fiecărui cetățean interfața securizată prin care acesta să poată vedea în timp real de ce servicii cu titlu gratuit a beneficiat și ce obligații are față de autoritatea respectivă, cu sistem adecvat de notificare timpurie față de termenele limită.
Deci ai de-a face cu oameni care in primul rand au autoritate asupra ta si se cred mult mai destepti decat tine dar care de fapt sunt niste soricei prost informati (sau doar prosti) care nu au coloana vertebrala. Concluzia e ca daca pot sa-ti dea una in cap (tie sau firmei tale) o vor face cu toate fortele. Dar, daca le ceri o informatie, habar nu au. Iar daca gresesc, nu-si asuma nimic. Ca sa nu mai spun ca pentru a evita sa recunoasca ei o greseala sau sa nu-i certe seful pentru 100 lei sunt in stare sa-ti bage firma in faliment. O asemenea atitudinea si moralitate nu se repara cu calculatoare.
Singura solutie e sa fie angajati oameni noi pentru orice interactioneaza cu populatia iar cei deja contaminati sa fie tinuti in carantina, separat de noii angajati, in back-office.
Eu zic ca problema in Romania e mult mai complexa, insa imi place drumul pe care pornesti. Ideea ta insa era "de actualitate" in timpul guvernului Ciolos, cand DNA isi putea face treaba fara prea mari presiuni politice.
Momentan problemele sunt mult mai fundamentale, mult mai primitive, dupa parerea mea. Momentan exista problema aia cu votantii si simpatizantii PSD si cei indecisi despre care Benjamin Franklin s-a pronuntat asa: When the people find that they can vote themselves money that will herald the end of the republic.
Si responsabilitatea de a-i constientiza si a-i educa o purtam noi, insa nu "noi" ca un grup ci noi, in mod individual. Fiecare dintre noi purtam in acest moment povara si responsabilitatea de a purta discutii neplacute, exasperante, epuizante, interminabile cu familia, cu parintii, vecinii, colegii, prietenii. Trebuie sa-i convingem sau sa plantam macar samanta indoielii fata de convingerea lor, fata de comfortul lor de azi, pentru un viitor mai bun.
Mă iertați a fi citat atît de mult!
Bănui că așa vorbe (realiste pînă la Dumnezeu) pică aur la cititorul Republicii. Și carele, cu inimă reconfortantă, va accesa și-n alte dăți siteul - cel dependent de clickurile noastre...
”Nu e greu, dar avem nevoie de niște oameni politici curajoși care să împingă aceste reforme.”
Deci nu e greu?
Totodată, acei oameni politici cutezători vor răsări taman din solul unde se cultivă -de către autori și cititori - asemenea povești?
Curajos, că veni vorba, înseamnă să strice iluziile / comoditățile altora, nu ale noastre...
Sună tare frumos, cele de mai sus, rămînînd însă o problemă mică.
La noi nu e Danemarca.
Recunosc: așa ultimă remarcă trădează toate micimile sufletești din lume.
Urez mult succes (lamentărilor că la noi nu-i precum la alții) în a schimba - pe la Paștele cailor - realitatea țării unde cu onor trăim.
și moștenită la nivel Cons. European, ne-a ”improprietărit” cu acest titlu de ”coruptul de serviciu” al UE. Parțial nemeritat. Corupția în Vest e mult mai ”de amploare” dar acolo se aplică principiul ”batista pe țambal” !
Din păcate nu avem resursele oferite altor partide noi (precum USR care are de 20 de ori mai mulți bani ca noi, ei 420.000 EUR până acum - declarat de ei in presa pentru ca nu vor sa isi arate contabilitatea, noi 24.000 EUR declarat public, ne-am afisat contabilitatea public saptamana aceasta chiar) , la un număr de oameni implicați mai mic ca al nostru....something is fishy there..
În orice caz, informații despre noi găsiți aici:
www.pactpentruromania.ro
www.romaniapebune.eu
Avem si un program general pe multe capitole, cat si unul restrans discutat cu Moise Guran pe indelete.
"The software industry expanded in the early 1960s, almost immediately after computers were first sold in mass-produced quantities. Universities, government, and business customers created a demand for software. Many of these programs were written in-house by full-time staff programmers."
intreaga informatie o gasiti aici:
https://en.wikipedia.org/wiki/Software_industry
si ar fi fost extrem de simplu de gasit daca nu ati fi pierdut timpul incercand sa pareti interesant.
Costul nu ar fi așa de mare, pentru că mult din proces ar ține de acea standardizare a procedurilor de salvare a informației în același fel peste tot. Aia e doar o procedură, nu e nevoie de cheltuieli.. doar de viziune și leadership. Partea a doua va costa ce-i drept, dar sigur mai puțin decât s-a cheltuit deja (și da sunt și eu convins că s-au dat șpăgi multe de acei bani, căci altfel eram și noi la nivelul danezilor și estonienilor).