Printarea 3D, viitorul producţiei

Autor: Florin Casota Postat la 17 iulie 2015 2665 afişări

Orice obiect la care te-ai putea gândi, de la unul banal precum o cheie până la o structură complexă, poate trece de la stadiul de proiect, în doar câteva ore, la un obiect real pe care-l poti vedea şi atinge. Secretul stă în imprimarea tridimensională, care în curând ar putea schimba lumea aşa cum o ştim.

Printarea 3D, viitorul producţiei

În peisajul schimbător al Dubaiului o să apară o altă „ciudăţenie“, prima clădire realizată în totalitate prin imprimare 3D. Această clădire de un etaj se va întinde pe 2.000 de metri pătraţi şi va fi construită strat cu strat de o imprimantă ce măsoară 6 metri. Chiar şi mobila de interior şi componentele din structura clădirii vor fi realizate prin acelaşi procedeu. Mohammed al-Gergawi, ministrul de afaceri interne al Emiratelor Arabe Unite, apreciază că acestă tehnologie are potenţialul de a reduce costurile forţei de muncă cu 50%. 

Imprimarea tridimensională, cunoscută şi sub numele de fabricare aditivă, este o tehnologie emergentă ce promite să revoluţioneze producţia globală şi să aibă un impact major în societate. Imprimarea 3D este procesul de utilizare a aditivilor pentru a forma obiecte 3D solide de orice formă, după un model digital 3D. Există în prezent mai multe tehnologii prin care un obiect oarecare poate fi realizat tridimensional. Una dintre ele este tipărirea cu material plastic, cunoscut de specialişti sub numele de ABS (acrilonitril-butadien-stiren). Imprimanta modelează plasticul şi îl picură strat cu strat în forma dorită. O alta, mai costisitoare atât din punct de vedere financiar, cât şi al timpului necesar realizării produsului finit, dar şi mult mai precisă şi detaliată, este tipărirea în format tridimensional folosind un praf compozit pe care imprimanta îl modelează cu ajutorul unui aditiv. Şi, nu în ultimul rând, mai există şi posibilitatea prelucrării unor răşini speciale cu ajutorul luminii sau laserului.

În domeniul aviaţiei, GE declară că în 2016 va introduce primele piese imprimate 3D într-o platformă de motor de aeronavă. Motoarele CFM LEAP, produse de GE în parteneriat cu Snecma, vor avea 19 componente realizate cu o imprimantă 3D. Designul va fi mai simplu (piesa iese dintr-o bucată din imprimantă, înainte având nevoie de 18 componente). Piesele realizate în acest fel sunt cu 25% mai uşoare decât predecesoarele şi vor fi de 5 ori mai rezistente decât cele clasice, arată raportul GE.

În medicină introducerea imprimării 3D va avea implicaţii şi mai mari. Se lucrează la perfecţionarea tehnologiei aşa încât să poată fi imprimat ţesut moale, vene, artere. În laboratoare se cercetează printarea de organe umane şi nu este exclus ca în viitor să vedem operaţii de transplant folosind organe artificiale create de imprimante 3D.

Alt beneficiu al tehnologiei îl reprezintă crearea de proteze printate, care sunt mai rezistente şi mult mai uşoare decât cele folosite în trecut. Raportul companiei Wohlers, firmă de cercetare specializată în printarea 3D, arată că în SUA au fost produse 100.000 de astfel de proteze, dintre care 50.000 au fost implantate pacienţilor. În România această tehnologie este predominant prezentă în cranioplastie. La Cluj s-au creat deja implanturi personalizate ce au fost folosite in operaţii chirurgicale.

Fabricarea aditivă nu este totuşi o piaţă foarte mare (4 miliarde de dolari), dar este în creştere şi este estimat să ajungă la 7 miliarde de dolari în 2016. Şi pe plan local este prezentă această tehnologie, dar este abia la început, având însă  potenţial de creştere.

România are trend ascendent la capitolul imprimare 3D, însă din păcate cu o viteză mult mai mică faţă de restul lumii. Important este însă că voinţa de achiziţie în piaţă există, dar preţurile sunt încă mari pentru puterea de cumpărare a antreprenorului român“, este de părere Iulian Stuparu, product manager de echipamente al MonsMedius, distribuitor de materiale plăci şi imprimante format mare. Piaţa imprimării 3D este constituită din piaţa de echipamente cât şi din piaţa de servicii. „Vânzările anuale de imprimante 3D nu depăşesc 2 mil. de euro, iar serviciile de printare 3D sunt în creştere, însă estimam că nici ele nu depăşesc 4-700.000 de euro anual“, spune Cristi Dumitru, general manager al Z Spot Media, distribuitor de imprimante 3D.

În România există câteva centre specializate unde se pot printa obiecte, machete sau prototipuri. Clienţii îşi trimit modelele computerizate ale obiectelor dorite, apoi specialiştii le printează. „În mare parte, am printat pentru clienţi diverse prototipuri, carcase electronice, componente, machete de arhitectură, trofee etc.“, spune Irina Stoican, managing partner la Micro 3D Techlab, atelier de printare 3D. Preţurile diferă în funcţie de materialul ales pentru reproducerea modelului.

Pe viitor printarea unei piese lipsă ar putea fi mai avantajoasă şi mai convenabilă decât cumpărarea alteia noi de la magazin. „Sunt foarte dese comenzile pentru replicarea de diverse piese funcţionale. Comenzile de acest tip variază, de la rotiţe aparţinând unor centrale termice de apartament sau ale maşinilor de îngheţată până la mici componente de plastic întalnite la bărcile cu motor“, spune Stoican.

Nici industria românească nu a rămas pe dinafară din acest punct de vedere şi este receptivă la această tehnologie. „În prezent, în România sunt peste 50 de imprimante industriale, din care 20% destinate realizării de piese metalice“, precizează Irina Stoican. Afirmaţia este întărită şi de Iulian Stuparu, care spune că există companii pe plan local care folosesc imprimarea 3D, precum Elba, Electromureş sau Metaplast.

Siemens prezice că în următorii cinci ani imprimarea 3D va deveni cu 50% mai ieftină şi odată cu scăderea preţurilor această tehnologie va deveni mai accesibilă pentru o categorie mai mare de clienţi. „Pe scara industrială tehnologiile tradiţionale utilizate în cadrul ciclului de creare a unui produs nou vor fi treptat înlocuite cu tehnologii 3D“, spune Dumitru.

Rick Smith, antreprenor în domeniul imprimării 3D, compară, într‑un articol din presă, această tehnologie cu apariţia e-mailului în 1994: un exemplu de o utilitate incredibilă, dar acum intuim doar o parte din schimbările radicale ce urmează să vină.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
3d,
productie,
viitor,
structura,
tehnologie,
proiect,
real,
secret
/business-hi-tech/it/printarea-3d-viitorul-productiei-14573908
14573908
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.