Cele trei feţe urâte şi clişeistice ale unei luni viermănoase de Sally Gardner


Cele trei feţe ale lunii de Sally Gardner
My rating: 2 of 5 stars

Datorită lui Sally Gardner, Lois Lowry tocmai ce a crescut în ochii mei și Darul lui Jonas primește o stea în plus și ajunge la 4 stele pe goodreads… Respectând publicul pentru care sunt scrise cărțile, complexitatea temei, mesajul pe care-şi propun să-l transmită și complexitatea intrigii, Darul lui Jonas ajunge să facă acest salt în ochii mei, doare pentru că este pus în balanţă alături de Maggot Moon-ul lui Gardner.

Standish Treadwell este dislexic (un alter-ego al scriitoarei adicătelea) care are un ochi de-o culoare și-un altul de-o altă culoare, locuiește în Zona 7 cu bunicul său pentru că părinții i-au fost uciși și are probleme la școală cu bătăușii și profesorii. Se împrietenește cu familia care se mută în casa în care a crescut și stabilește o relație de prietenie cu Hector, băiatul respectivei familii, prietenie care-l va costa…

Asta-i, pe scurt, intriga.

Romanul adună la un loc toate temele răsfolosite, obosite, stoarse de orice conținut: naziștii câștigă războiul, aselenizarea este filmată, de fapt, într-un studio, indezirabilii sunt închiși în ghetto-uri, rasele inferioare sunt exterminate.

Pffft… toate clișeele ultimei jumătăți de secol adunate într-o singură carte. Ce să zic? Distracție maximă…

Cu ce surprinde Gardner? Cu nimic…

Cum e scriitura? Simplă. Scuipată. Scremută. Standish este la un pas de autism. Nu mi se pare corect față de Standish faptul că Gardner are probleme în a se exprima.

Cum sunt personajele. Atât de fad construite încât ochii lui Standish par autentici chiar dacă nu s-a dat nicio explicație cu privire la ei… De ce e Standish semafor? Care-i faza? Nici măcar Standish nu cred că ar putea să-ți spună, săracul. E un secret care nu va fi dezvăluit cititorului pentru că, am impresia, acest secret este secret chiar şi pentru autor.

Cum e intriga? Atât de bine construită încât îți dai seama de deznodământ de la jumătatea cărții.

De ce a primit Carnegie? Habar nu am. Dacă a fost singura carte notabilă în 2013 în Marea Britanie atunci săracii tineri englezi nu prea au ce să citească. Nici nu mă miră că se îndreaptă spre alte năzdrăvănii de pe alte continente. Măcar de s-ar întoarce la clasici…

Merită să o citești? Poate.

De ce atâta violență în carte? Pentru că naziștii au fost răi, foarte răi și violența se justifică astfel.

Ce înseamnă Patria și de unde Muștele Verzi? Patria e Reich-ul German, se ghicește ici-colo, iar Muștele Verzi sunt Cămășile Brune sau uniformele întunecate ale SS-ului. Muște pentru că se hrănesc cu hoituri. Sau pur și simplu Gardner nu are imaginație. Dacă cititorul are imaginație și este dispus să o folosească, atunci povestea lui Gardner este chiar interesantă și complexă.

 

De ce Luna Viermănoasă/Maggot Moon? Pentru că e putred ceva în platourile de filmare ale Patriei? Pentru că aselenizarea e o farsă? Cititorul e liber să intepreteze. Eu cred că e doar gustul pentru violență și macabru al autoarei.

Citesc Miss Peregrine când scriu recenzia la Maggot Moon și poate că Ransom Riggs mă face să fiu și mai critic cu Gardner. Dar… Gardner are probleme… mari. Mă mir că nu au fost observate și semnalate. Mă întreb de ce? Poate doar dacă te-ai apucat de citit din 2013 și doar cărți scrise-n 2013 ai putea crede că volumul de față este valoros…

De ce 2 stele: pentru că am fost atacat din toate părțile de clișee. Aproape că m-au învinețit

4 gânduri despre „Cele trei feţe urâte şi clişeistice ale unei luni viermănoase de Sally Gardner

  1. Am citit-o şi eu, şi sunt de acord cu ce ai spus… Acum, dacă stau să mă gândesc la acţiunea acestei cărţi, nu îmi mai amintesc nimic, iar în cazul meu, asta înseamnă că nu prea m-a impresionat… deloc… cel puţin nu pozitiv 🙂

    • Inseamna ca a fost intratat de banala incat nu ti-a ramas nimic in minte. Acesta este ghinionul cartilor care au parte de executii nefericite.

Lasă un comentariu