M.I.S.A.PĂRUT, o nouă premieră la Reactor: Foamea de senzațional și deformarea adevărului

Foto: Cătălin Grigoriu

Unul dintre scandalurile mediatice care în anii 2000 s-a transformat într-o adevărată campanie împotriva Mișcării de Integrare Spirituală în Absolut (M.I.S.A), organizația „dubioasă” care l-a avut ca lider spiritual pe controversatul personaj Gregorian Bivolaru, este punctul de plecare al spectacolului propus săptămâna aceasta de spațiul Reactor de Creație și Experiment din Cluj.

M.I.S.A.PĂRUT este primul spectacol de teatru documentar din cele două care anul acesta compun proiectul Exerciții de democrație. Investigarea istoriei recente ca parte a platformei Reactor Social.

 „Acest tip de teatru vine și dintr-un interes de a problematiza ce e în jurul nostru, dar este și rezultatul unei gândiri care în cazul echipei noastre s-a format ca un automatism și care presupune ca în momentul în care faci un spectacol să inițiezi de fapt un demers mai profund, nu doar să faci artă de dragul artei. Și a apărut această idee de a privi retrospectiv la ce au însemnat pentru România anii democrației, după revoluție”, a explicat Oana Mardare, actriță și cofondator al spațiului Reactor.

Spectacolul, care va avea premiera în 24 mai, de la ora 20.00, va fi urmat în toamnă de un alt proiect, de această dată documentat de regizorul David Schwartz care va trata cazul Caritas.

Regizat de Dragoș Alexandru Mușoiu, după un text scris de Alexa Băcanu, M.I.S.A.PĂRUT vorbește despre experiențele personale ale membrilor M.I.S.A și modul în care campania denigratoare din presă le-a afectat acestora viața. Contextul este anul 2004, când în urma unei istorii de articole denigratoare care datau încă din anii 1990, o percheziție în locuințele comune ale yoghinilor a fost prezentată drept „cea mai mare operațiune împotriva crimei organizate din România post-decembristă”. Cât din acuzațiile vehiculate atunci au putut fi dovedite și ce influență au avut acele afirmații asupra vieților yoghinilor săltați de mascați în văzul întregii țări este principala întrebare pe care o adresează spectacolul.

 „În 2004 cred că eram în perioada BAC-ului și nu am stat niciodată în fața televizorului să urmăresc acest caz. Aveam impresia generală că M.I.S.A este un loc unde oamenii beau urină și fac sex și că această comunitate de oameni are un lider suspectat de pedofilie. Dar ce era dincolo de aceste imagini? Ce era dincolo de acest Gregorian Bivolaru?A vorbi despre Bivolaru în spectacol implica să intrăm într-o dispută spirituală, ceea ce noi am încercat să evităm. Bivolaru este punctul de plecare al scandalului, dar este un caz pe care nici autoritățile nu l-au rezolvat până la capăt. Ar putea fi un alt spectacol viața lui și de aceea nu ne-am centrat pe ceea ce el reprezintă ca persoană, ci pe abuzurile la care au fost supuși adepții organizației lui”, a precizat Alexa Băcanu.

Astfel, spectacolul depășește cazul M.I.S.A. și devine reprezentativ pentru felul în care societatea își creează convingeri greșite, fie din lipsă de informare, fie ca urmare a manipulării.

La rândul său, când scandalul era în floare, regizorul Dragoș Mușoiu se afla în clasa a noua și foarte rar urmărea știrile, cu atât mai puțin acest caz. Paradoxal, însă, prejudecata lui față de M.I.S.A. exista și era cea a majorității. Astăzi, după 13 ani, în contextul proiectului propus de echipa Reactor, a  venit cu ideea de a readuce acest caz în atenția opiniei publice, de data aceasta sub formă de teatru documentar. M.I.S.A.PĂRUT este primul proiect e teatru documentar la care a lucrat.

„Spectacolul este construit pe două planuri, unul la nivel micro, individual, cu un caz foarte particular al unei fete, fostă și actuală cursantă M.I.S.A, a cărei relație cu familia a degenerat foarte tare din cauza a ceea ce se spunea în media. Din dorința de a o „salva” de M.I.S.A, familia ei a expus-o la lucruri mult mai grave decât ce i s-ar fi putut întâmpla vreodată acolo: au internat-o abuziv la spitale de psihiatrie unde i s-a administrat un tratament medicamentos periculos. Un alt plan este unul general, documentar, care conține fragmente foarte mari cu ceea ce se difuza la televizor în anii respectivi, completat cu titluri de ziare și declarații care să întregească contextul din care este desprinsă povestea individuală. Aceasta este structura gândită de Alexa”, a explicat regizorul Dragoș Mușoiu.

Teatrul documentar i-a oferit tânărului regizor un raport diferit cu personajele. „Am simțit un alt tip e răspundere. Știind că acești oameni există, m-a obligat să nu mă îndepărtez de povestea lor reală. Imaginația a trebuit să mi-o controlez într-un fel în care nu o controlez atunci când lucrez texte ficționale”, a precizat Dragoș. În ceea ce privește distribuția rolurilor, regizorul a propus o convenție care să funcționeze ca întreg. Toți cei patru actori, Cătălin Filip, Raluca Mara, Oana Mardare și Bogdan Bob Rădulescu joacă personajul principal prin rotație, în diferite etape ale parcursului personajului.

Foto: Cătălin Grigoriu

Scenografia spectacolului este semnată de Anda Pop/Foto: Cătălin Grigoriu

Scenografia spectacolului este semnată de Anda Pop/Foto: Cătălin Grigoriu

În documentarea spectacolului, realizatorii lui au vorbit cu mai mulți membri M.I.S.A. pentru a le cunoaște punctele de vedere și pentru a prezenta povestea așa cum a fost, dincolo de ceea ce s-a văzut în presă.

„Am încercat să aducem în fața publicului o poveste personală foarte marcantă. Faptele sunt reale, estetizate, dar ne-am străduit să nu schimbăm adevărul. Presa ar trebui să aibă și această datorie de a arăta oamenii așa cum sunt. În toată campania de presă de atunci însă, acei membri M.I.S.A. au fost prezentați ca niște inamici ai cetățenilor „normali”. Ori, eu cred că presa ar trebui să apere drepturile cetățenilor, nu să-i înfiereze pentru niște alegeri personale”, a declarat dramaturgul Alexa Băcanu.

„Rolul presei ar trebui să fie cel de a căuta adevărul. Nu cred că în acest caz este vorba doar de ceea ce a ales presa să arate. Este vorba de felul în care presa a deformat adevărul, de felul în care nu a verificat niște informații. Din punctul meu de vedere nu a fost doar foamea de senzațional, ci a existat un plan politic în spate. Este incredibil cum toată opinia mass mediei a fost unanimă în contextul în care niciuna din acuzele făcute de autorități nu s-a putut verifica, sau cum presa nu a revenit asupra subiectului atunci când s-a elucidat că ar fi fost altfel”, a precizat regizorul Dragoș Mușoiu.

Distribuie:

Postaţi un comentariu