Doar 6 resedinte de judet au inregistrat in 2014 o crestere a populatiei dupa domiciliu fata de anul 2008: Iasi, Vaslui, Bistrita, Sibiu, Cluj-Napoca, Alba Iulia. O analiza realizata de catre Centrul pentru Dezvoltare Urbana si Teritoriala (CDUT) ilustreaza cum a scazut constant populatia oraselor si municiipiilor din Romania fata de anul 2008. Bucurestiul are una dintre cele mai accentuate pierderi de populatie in principal din cauza dezvoltarii zonei periurbane din judetul Ilfov, populatia migrand cu domiciliu in localitatile din acest judet, dar pastrandu-si in proportie foarte mare locurile de munca in Municipiul Bucuresti.
Principala concluzie care se desprinde din analiza, potrivit CDUT, este ca Guvernul, in special Ministerul Dezvoltarii Regionale, trebuie sa se concentreze pe dezvoltarea de Zone Urbane Functionale (care planifica teritorial relatia stransa intre centrele urbane si teritoriile adiacente).
De exemplu, problemele de trafic ale Bucurestiului sunt generate de faptul ca nu a beneficiat de proiecte integrate de planificare spatiala care sa-i asigure noduri intermodale care sa determine o parte din populatia cu domiciliul in zona peri-urbana, dar care lucreaza in Bucuresti, sa se deplaseze cu alte mijloace de transport in detrimentul folosirii automobilului personal.
Doar 6 resedinte de judet sunt pe plus. Localitatile din jurul marilor orase au crescut
Din analiza CDUT se observa o scadere a populatiilor municipiilor si oraselelor de interes judetean sau national. Numai 6 resedinte de judet au inregistrat in 2014 o crestere a populatiei dupa domiciliu fata de anul 2008: Iasi, Vaslui, Bistrita, Sibiu, Cluj-Napoca, Alba Iulia.
Municipiul Bucuresti are una dintre cele mai accentuate pierderi de populatie din cauza dezvoltarii zonei periurbane din judetul Ilfov, populatia migrand cu domiciliu in orasele si comunele din acest judet, dar pastrandu-si in proportie foarte mare locurile de munca in Municipiul Bucuresti.
Din totalul oraselor si municipiilor (inclusiv Municipiul Bucuresti), numai 73 (23%) au inregistrat o crestere a populatiei in perioada 2008-2014. In mod similar, din cele 2861 de comune, numai 830 (29%) au inregistrat o crestere a populatiei in 2014 fata de 2008.
Populatiile urbane si rurale totale au ramas practic neschimbate din punct de vedere procentual, diferenta fiind intre 2014 si 2008 de -1.55%, respectiv -0.44%, in concordanta cu trendul national care este de asemenea negativ, diferenta intre 2014 si 2008 fiind de -1%. De asemenea din totalul de 3181 UAT-uri studiate, 211 au o evolutie nula (+/-0%), iar 2080 dintre acestea au o evolutie care variaza intre +5% si -5%, acestea fiind variatii foarte mici, se arata in analiza CDUT.
Din totalul localitatilor, in anul 2014, 90 de localitati aveau o populatie dupa domiciliu sub 1000 de locuitori, 698 de localitati sub 2000 de locuitori, iar dintre acestea din urma 57 au scazut sub 2000 de locuitori in perioada 2008-2014.
HARTA INTERACTIVA - Evolutia Populatiei dupa domiciliu 2008-2014, in procente, pe localitati
- Click pe localitati pentru detalii -
- Click pe butonul ">>" din coltul stanga-sus pentru "Legenda" hartii
Nota: Incarcarea hartii poate dura putin mai mult din cauza cantitatatii foarte mare de informatie (cca. 3.200 de obiecte spatiale)
Nu se vede harta pe mobil? Click aici pentru a o deschide separat, intr-un format optimizat pentru afisarea pe dispozitivele mobile
Metodologie
Populatia dupa domiciliu este un factor important pentru autoritatile publice locale, deoarece in Romania plata taxelor si impozitelor locale se realizeaza in localitatea de domiciliu, o parte dintre acestea contribuind la veniturile autoritatilor publice locale. In mod logic o scadere a populatiei dupa domiciliu va duce la contractarea veniturilor administratiei locale. Acest lucru este foarte important pentru unitatile adminsitrativ-teritoriale mici, acestea fiind dependente in mod accentuat de alocarile facute la nivel central.
Pentru realizarea hartii au fost folosite datele referitoare la populatia dupa domiciliu la 1 iulie pentru perioada 2008-20141. Datele au fost extrase din baza de date TEMPO Online a Institutului National de Statistica.
Limitele administrative au fost extraase din baza de date a unitatilor adminsitrativ-teritoriale disponibila prin intermediul GEOPORTAL al Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara si site-ul data.gov.ro.
---
NOTA: Datele au fost centralizate si analizate de catre Centrul pentru Dezvoltare Urbana si Teritoriala si au fost transpuse intr-o harta clasica. HotNews.ro, cu acordul CDUT, a preluat setul de date si le-a transpus pe platforma ArcGIS de la Esri intr-o harta interactiva pentru ca utilizatorii sa poata interoga fiecare unitate administrativ teritoriala.
13
6
